Ca femeia din Samaria la fântână

1.Ca femeia din Samaria la fântână
Venit‑am apă ca să scot,
/:Dar vocea lui Isus răsună:
„Din Apa vieţii ca să‑ţi dau Eu pot!”:/

/:Dă‑mi Isuse, Apă vie,
Stâmpără‑mi Tu sufletul arzând,
Cred, o, Doamne că Tu eşti Profetul
Ce‑ai adus mântuirea pe pământ.:/

2.Unde‑i, Doamne, locul sfânt de‑nchinare?
În văi umbrite sau pe stânci?
/:O, nu! Ci‑n suflete smerite
Şi‑n jertfa unei aplecate frunţi.:/

3.Prieten drag ce cauţi mereu fericirea,
Izvorul ei e‑n Domnul sfânt,
/:Isus, divinul nostru Mire
Ce din înalt veni jos pe pământ.:/