Când am trecut prin valea umbrei morții

1.Când am trecut prin valea umbrei morții
Și când durerea greu mă apăsa,
Credeam că ai uitat de mine Doamne,
Și am strigat cu toată inima.
/:Te rog mai vino iar Isus la mine,
Mi-e sufletul zdrobit și apăsat,
O Doamne simt, că nu mai am pe nimeni
Și nu mai pot în luptă a continua.:/

2.Am stat căzut și prins în deznădejde
Și așteptam o Doamne ajutor,
Eram umplut cu atât-amărăciune,
Batjocorit în văzul tuturor.
/:O cât mi-aș fi dorit să-mi vindeci rana,
Să-mi speli amărăciunea cu-al Tău har,
O, cât doream să fiu uitat de lume,
Și nimeni să nu știe-al meu amar.:/

3.Te strig și azi, la fel ca prima dată,
Cu o durere greu de exprimat,
Mă las cu tot ce sunt, în mâna Ta de Tată,
Căci știu că am să fiu eliberat.
/:Nici boala, amărăciunea sau tristețea,
Nu pot să stingă focul dragostei cerești,
Te chem cu tot ce sunt și azi Isuse,
Căci vreau în taină iar să îmi vorbești.:/