Cine bea din apa Mea niciodată n‑a‑nseta

1.„Cine bea din apa Mea niciodată n‑a‑nseta
/:Ea se face într‑un izvor de viaţă dătător.:”/

2.„Doamne!“, a zis atunci femeia,
„Dă‑mi şi mie apa aceea!
/:Să nu mai alerg mereu
și să scot de‑aici eu greu.“:/

3.Iar Isus a cuvântat:„Vino cu al tău bărbat!“
/:“N‑am bărbat“, dânsa I‑a spus,
„Ştiu“, I‑a zis Domnul Isus.:/

4.„Cinci aveai şi care‑l ai nu‑i bărbatul tău aşa‑i?“
/:“Doamne cum le nimereşti,
Tu pesemne prooroc eşti.“:/

5.„Ştiu că va veni în lume Mesia, Isus anume,
/:Care multe ne‑a‑nvăţat
nu eşti Tu, Isus cumva?“:/

6.Domnul blând la ea priveşte:
„Eu sunt cel care‑ţi vorbeşte!“
/:Atunci vasul şi‑a luat și‑n cetate‑a alergat.:/

7.Pe toţi care‑i întâlnea despre Isus le vorbea
/:“Doamne, dă‑ne apa Ta;
du‑ne‑n ‘mpărăţia Ta.“:/