Cu cât mai mult harul Tău coboară

1.Cu cât mai mult harul Tău coboară,Cu–atât mai mult, Isus, Te aştept,Când iarna grea sufletu–mi îngheaţă,Când zorii primăverii se ivesc.

Mi–e dor de Tine, în suflet să Te simt,Mi–e dor de Apa vie, Isuse, al meu iubit.

2.Tu Te arăţi ca zorii dimineţiiŞi întunericul îl risipeşti,Din Tine toţi primesc speranţa vieţii,Din harul bogăţiilor cereşti.

3.De Tine când departe rătăcesc,Tu milă, Doamne, ai de mine,M–aştepţi din rătăcire să mă–ntorcÎn braţe Tu mă iei, Isuse.