Doamne când privesc în juru‑mi

1.Doamne când privesc în juru‑mi
Văd mereu a Ta lucrare
Ştiu că tot ce ai creat
Nu‑i nimic la întâmplare.
/:Toate sunt ca un exemplu
Pentru viaţa ce‑o trăim
Iar când vine veşnicia
Pregătiţi de cer să fim.:/

2.Văd pe bolta cea senină
Soarele cum răsare
Iar apoi pe înserate
După dealuri el dispare.
/:A trecut o zi din viaţă
S‑a scurtat al vieţii fir
Veşnicia stă în faţă
Raiul său eternul chin.:/

3.Văd cum păsările toamna
Se îndreaptă înspre‑o ţară
Unde nu e ger nici iarnă
Ci e totdeauna vară.
/:Iată toamna‑i pe sfârşite
Iarna rece va apare
Cum stai suflete cu viaţa
Eşti tu gata de plecare?:/

4.Ca sămânţa semănată
Când nu‑i timpul pentru ea
Nu va creşte niciodată
Roada nu o vei vedea.
/:Omule gândeşte bine
Înţelept să fii în viaţă
Calcă pe cărarea sfântă
Ca să poţi avea viaţă.:/