Îndrăgostit de–al slavei nemărginit imens

1.Îndrăgostit de–al slavei nemărginit imens,Spre lumile luminii aripile–am întins;M–am ridicat pe scara–nălțimilor de harÎn slava fără moarte și fără de hotar.

2.În ce tărâm de soare și raiuri am ajuns,De mi–a rămas tot lutul în neantul nepătruns?Ce flacără m–atrage de nu pot să–nțeleg,Căci stâmpără și arde adâncul meu întreg?

3.Ce soare sfânt lucește de nu pot să–l privescDar prin cântări și lacrimi cu el mă contopesc?Ce raze de lumină mă duc și mă–atragSpre sferele de aur ce le privesc cu drag?

4.M–avânt! Și–n marea luminii m–am topit,Pe aripi de Duh plutit–am deplin și liniștitSimțit–am fericirea fiorului nespusCăci sunt de–acum o rază din slava lui Isus!