Întoarce‑te din calea largă

1.Întoarce‑te din calea largă
Pe calea strâmt-a lui Isus,
Acum, când norii negri parcă
Ne prevestesc urgii de sus.

Acum, te‑ntoarce şi nu mâine!
Isus va reveni‑n curând,
De ce nu vii, din căi străine,
La Tatăl ce etern e sfânt?

2.Întoarce‑te, cât sănătatea o ai,
Și poţi să te jertfeşti,!
Să poţi vesti din plinătatea
Comorilor de slăvi cereşti.

3.Întoarce‑te, cât anii fragezi
Îţi dau tărie ca să vii;
Pân’ nu‑ţi ajung obrajii umezi,
De lacrimi grele şi târzii.

4.Întoarce‑te, pân’ nu se‑nchide
Fereastra ochilor tăi reci
Dar numai tu te poţi decide,
De vrei să fii salvat pe veci.