La izvorul bucuriei să alergi mereu

1.La izvorul bucuriei să alergi mereu,
Cu povara de‑ntristare ce te‑apasă greu.
/:Ea‑i puterea ce te scoate din valuri mereu,
Bucuria mântuirii, ea e Dumnezeu.:/

2.Când furtuna‑aruncă valuri, talaz după talaz
Şi în marea‑ţi disperare, curg lacrimi pe‑obraz.
/:La izvorul mântuirii fugi, urcă în sus,
Bucuria mântuirii, ea este Isus.:/

3.Când cuptorul e în flăcări, în puterea lui
Şi în jurul tău nu‑i nimeni greul ca să‑i spui,
/:La izvorul bucuriei, tu să cazi înfrânt,
Bucuria mântuirii e în Duhul Sfânt.:/

4.Deci în orice timp şi vreme orişice ar veni,
Fie nori sau fie ceaţă, tu asta să ştii:
/:La izvorul mântuirii, scapi de orice chin,
Pe această cale sigur ajungi în cer, amin!:/