Nepătrunsă‑nţelepciune care merge‑n infinit

1.Nepătrunsă-nţelepciune care merge-n infinit
Şi primeşte ocrotirea de la Cel nemărginit,
/:Nepătrunsă e puterea, frumuseţea, dăruirea
De la Cel ce este veşnic şi pe veci nemărginirea.:/

2.Nepătrunsă e iubirea care stă pe metereze
Prin Acel ce este veşnic izbutind să le creeze,
/:Grandioasă strălucire care ne‑a venit de sus
De la Cel ce‑i fără margini
cum nu‑i altul ca Isus.:/

3.Nepătrunsă este calea chiar şi‑n omul ştiutor,
Care nu priveşte‑ntr-una la al său Izbăvitor,
/:Dar o taină nepătrunsă care vine‑n noi mereu
Ne abundă toată viaţa de la Domnul Dumnezeu.:/

4.Nepătrunsă e puterea, frumuseţea, dăruirea
De la Cel ce este veşnic şi pe veci nemărginirea,
/:Grandioasă strălucire care ne‑a venit de sus
De la Cel ce-i fără margini cum nu-i altul ca Isus:/