Nu mă voi îndoi o Doamne

1.Nu mă voi îndoi, o, Doamne,
Deşi catargul mi‑e doborât de vânt
Plutesc spre casă şi valuri înfrunt din greu
Plâng, dar nu disper.

Mă‑ncred în Domnul meu,
Numai Tu poţi potoli furtuna,
Cred în mâna care nicicând nu va obosi.

2.Nu mă voi îndoi, o, Doamne,
Chiar dacă nu primesc răspuns la ruga mea
Privesc spre ceruri şi-aştept
să-mi vorbeşti din nou
Plâng, dar nu disper.