Nu ți‑a fost prieten duhul lumii

1.Nu ți‑a fost prieten duhul lumii
Te‑a amânat de azi pe mâine
/:Şi după clipe de‑nsetare
Nu ţi‑a lăsat nimic în mâini.:/

2.Nu ți‑a fost nici copilăria
Prieten credincios curând.
/:S‑a înseninat ea către alții
Şi gol te‑a părăsit curând.:/

3.Nu ți‑au fost prieteni de credință
Nici tinerețea cât ai vrut,
/:Nici sănătatea, nici norocul,
Un singur prieten ai avut.:/

4.Dar pe Acela unul singur
L‑ai prețuit cel mai puțin,
/:L‑ai ascultat cel mai în urmă
Şi L‑ai primit cel mai străin.:/

5.Și totuşi încă El aşteaptă
Ca‑n sfintele‑și păreri de rău
/:Să preţuieşti a Lui iubire
Cât mai aşteaptă‑n pragul tău.:/

6.Deschide‑I singurului prieten
Plângându‑ți viața cu amar,
/:Şi dacă astăzi se va duce
Poți plânge‑n veci, va fi‑n zadar.:/