Numai pământ, pământ uscat

Numai pământ, pământ uscat
Cu ierburi prea uscate
/: Doar singur la răcoarea iei
E vântul care bate :/

Privesc în larg, în lung și lat
Și- adun în piept pustia
/: Și mă desprind a fi străin
Să-nvăț și pribegia :/

De când străbat, însingurat
Sa-nprietenit și vântul
/: Căci mă privește soarele
Când știe legământul :/

Ce minunat, ce minunat
Se aude o cântare
/: Și spini parcă au căpătat
Mireasmă și culoare :/

Străvechi cărări, străvechi cărări
Uită-te și pierdute
/: Vă caut plângând, căci vreau și eu
Spre ceruri prea iubite :/

Voi, pământeni și frați ai mei,
Ce vă întâlniți cu mine,
/: Să știți de mult eu sunt plecat,
De mult spre acele urme :/

Spre Canaan, spre Canaan,
Se trece prin pustie.
/: De vrei să vii, ia-L pe Isus,
E singurul ce știe :/