Pe malurile râurilor triste

1.Pe malurile râurilor triste,
Pe malul apelor din Babilon,
Acolo am şezut şi‑am plans cu jale,
Când ne‑am adus aminte de Sion.

Adu‑Ţi aminte, Doamne, adu‑Ţi aminte
De ai Edomului stricaţi copii,
Ce‑n ziua când plângea Ierusalimul
Strigau toţi:„Radeţi‑l din temelii!”

2.Asupritorii vrut‑au bucurie,
Vrăjmaşii noştri veselie‑au vrut,
Cântările Sionului cerură
Să le cântăm din ele, ne‑au cerut.

3.Cum, Doamne, să putem cânta noi oare
Cântările Sionului iubit?
A Domnului cântări neprihănite,
Pe un pământ străin şi nedorit?

4.De nu‑mi voi aminti mereu de tine,
De nu‑mi voi face din Ierusalim
A bucuriei culme minunată
Și a Domnului puternic şi sublim.