Să nu se laude cel ce‑ncinge arma

1.Să nu se laude cel ce‑ncinge arma,
Nici cel ce‑n toiul luptei osteneşte.
/:Căci de la Domnul noi primi‑vom lauda,
Atunci când alergarea se sfârseşte.:/

/:Ce faci, ce spui,
O, asta are preţ; da‑n ochii cui?
Ce eşti, cum faci,
Gândeşte‑te la cine vrei să placi.:/

2.Să nu se laude cel care veghează
În nopţi târzii la postul ce‑a primit.
/:Căci încă n‑a trecut a patra strajă,
Când orice vegheator e istovit.:/

3.Să nu se laude cel ce cântă imnuri
Sau ‘nalţă sus paharul de tămâie.
/:Căci nu se ştie dacă‑n orice timpuri,
În stare e să cânte, nu se ştie.:/

4.Să nu te lauzi, cel ce eşti în vie,
Că într‑o zi Stăpânul va veni.
/:Şi ce va spune încă nu se ştie,
Şi ce răsplată‑atuncea vei primi.:/