Se aude n taină glasul cel stins al porumbiței

1.Se aude-n taină glasul cel stins al porumbiței
Ce plânge jos în vale ascunsă  printre stânci,
Mireasa Ta iubită suspină și Te cheamă
Să vi s-o duci acasă din văile adânci.

/:Mai este mult Isuse pe-acest pământ străin
Căci zilele sunt grele și tot mai grele vin
Te strigă astăzi Doamne, aleșii Tăi copii
O vino mai degrabă și nu mai zăbovi.:/

2.Scriptura ne arată că-n zilele din urmă
E tot mai grea vegherea și lupta pe pământ,
Sub ochii noștri astăzi vedem cum se-mplinește
Cu fiecare iotă al Domnului Cuvânt.

3.S-au scurs atâtea veacuri pe-a timpului aripă
De când Te-ai dus la ceruri iubit Mântuitor,
Ni-e dor să vină ziua și fericita clipă
Să-nceapă sărbătoarea și nunta nunților.