Seara în foşnet de frunze

1.Seara în foşnet de frunze
Isus se ruga în grădină,
Înălţa glasul Său înspre cer
Îndurerat, El fără vină
Chiar şi umbrele reci seascundeau
Nu puteau să privească
Cum un Prinţ coborât din etern
Începea să pătimească.

Îngenunchiat, cu faţa la pământ
Prăbuşit El a strigat:„Tată dacăi cu putinţă
Îndepărtează de la Mine acest cumplit pahar
Totuşi voia Ta, nu voia Mea o, Tată, să se facă!”

2.Ştiu ca ales pentru mine
Să urce în chinuri Calvarul,
Apăsa mult prea greu crucea Sa
Împovărat dea noastră vină,
Iar soldaţii cu bicele lor
Se grăbeau săL lovească
Cu dispreţ oameni răi şi preoţi
Nuncetau să Îl hulească.

Lau răstignit peo cruce de blestem
Şi zdrobit El a strigat:„Eli lama sabactani
Nuţi întoarce de la mine Preasfântă faţa Ta
Tată, iartă azi acest păcat, căci ei nu ştiu ce fac!”

3.Isus, El sa jertfit căci nea iubit
Şi neampăcat pe veci cu Dumnezeu,
Prin moartea Sa la Golgota nea răscumpărat.

„Eli lama sabactani
Nuţi întoarce de la mine Preasfântă faţa Ta
Tată, iartă azi acest păcat
Căci ei nu ştiu ce fac.”