Sunt un firicel de floare lângă crucea cu piroane

1.Sunt un firicel de floare,
Lângă crucea cu piroane.
/:Floarea–i mică, dealu–i mare,
Ce parfum să dea o floare?
Dar, ca mine, Domnul are /:milioane!:/

2.Sunt un fluier care–adună
Rătăcite oi sărmane,
/:Când, pe ceruri, norii tună,
Cine–aude–o veste bună?
Dar, ca mine–n văi răsună /:milioane!:/

3.Sunt o rază din Golgota
Lângă ţărmuri de oceane;
/:O scânteie–n vârf de stâncă,
Cine–o vede–n noapte–adâncă?
Dar, ca mine, mai sunt încă /:milioane!:/

4.Sunt un călător pe lume,
Străbătând meridiane;
/:Fraţii mei de trup şi nume
Mă luară–n râs şi glume,
Dar eu am alţi fraţi în lume /:milioane!:/

5.Sunt un abur care adie
Și se pierde prin pustie,
/:Dar, în ziua ce–o să vie,
Nu un om şi nu o mie,
Dar, ca mine–ar vrea să fie /:milioane!:/