Trăim vremuri de profeție

1.Trăim vremuri de profeție,Trăim vremuri pline de har,Când apa vieții cea vie
Se varsă din plin pe hotarȘi tot ce era o pustie
De flori este acoperitCu strigăt de bucurie:„Iehova, Dumnezeu e slăvit!”

Acolo se va croi o cale,Un drum care se va numiCalea cea sfântă pe careNici un om necurat nu va fi,Vor trece pe ea numai sfinții,Pe ea nici un rău nu va fi,Chiar și acei fără minteNu vor putea rătăci.

2.Din cer coborî mântuirea,Iar ochii orbiți s–au deschis,Văzut-a de atunci omenireaPlanul măreț și promis,Iar cei izbăviți vin la DomnulȘi merg în cântări spre Sion,Prin El noi avem biruință,Isus este Rege pe tron.

3.Celor slăbiți e salvare,Prin El suntem răscumpărați,Astăzi vedem slava careRidică pe cei apăsați,Șchiopul sări–va ca cerbul,Cânta–va bucuros cel ce–i mutDumnezeu dă viață la toateȘi fi–va un nou început.